Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, sărbătoare creștină importantă. Ce tradiții se țin în această zi

În ziua de joi, 24 iunie 2021, creștinii prăznuiesc nașterea Sfântului Ioan Botezătorul, sărbătoare care poartă cruce roșie în calendarul ortodox. Această zi mai este cunoscută și sub denumirile populare de Sânziene sau Drăgaica.

Sfântul Ioan Botezătorul, o figură importantă în credința ortodoxă

Biserica i-a dedicat Sfântului Ioan Botezătorul șase sărbători, de extremă importanță. Printre acestea, regăsim Naşterea lui (24 iunie), Zămislirea lui (23 septembrie), Tăierea Capului (29 august), Soborul lui (7 ianuarie – ziua în care cei care îi poartă numele îşi celebrează onomastica), Prima şi a Doua aflare a capului lui (24 februarie( şi a Treia aflare a capului lui (25 mai).

Despre Sfântul Ioan Botezătorul se spune că a fost vestitorul lui Iisus. Fiul lui Zaharia, acesta a fost predicator și botezător pe malurile râului Iordan, înainte-mergătorul, vestitorul și botezătorul lui Iisus. De asemenea, chiar Mântuitorul l-a caracterizat drept fiind „cel mai mare dintre cei născuți din femei”.

În credința populară, ziua de 24 iunie este cunoscută și sub numele de Sânziene, având legătură cu superstițiile legate de tinerele iele care dansează, în acea noapte, prin pădure. Sânzienele sunt creaturi bune, dar care pot fi periculoase atunci când nu sunt respectate. Tradiția spune că oamenii nu trebuie, în această zi, să cutreiere singuri drumurile pustii, pădurile sau să se îmbăieze în lacuri sau râuri pentru a nu se întâlni cu Sânzienele.

De asemenea, Sânzienele sunt cele care vestesc venirea verii, nefiind o coincidență că Solstițiul de vară a avut loc cu doar câteva zile înainte. Fiind sărbătoare cu cruce roșie în calendarul creștin ortodox, în ziua de 24 iunie nu se spală, nu se muncește câmpul și nu se face curat.

Tradiții de Sfântul Ioan Botezătorul

Majoritatea tradițiilor din această zi sunt strâns legate de Sânziene sau Drăgaica. Unele dintre aceste obiceiuri se referă la fertilitate, la dragoste și la noroc. În anumite zone ale țării, oamenii fac focuri pe dealuri, înconjurând casele cu făclii aprinse. În dimineața de Sânziene, tinerii aruncă cunune de flori în curțile fetelor nemăritate.

Unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri este aruncarea unei cunune de flori pe casă de către fetele care vor să afle când se vor mărita. În cazul în care cununa rămânea pe casă, atunci acela ar fi fost anul căsătoriei. Dacă florile cădeau, atunci fata mai încerca să o arunce, până reușea. Numărul de încercări reprezenta numărul anilor rămași până la căsătorie.

O altă tradiție era păstrată cu scopul de a afla ce fel de soț va avea o fată nemăritată. Aceasta punea o cunună de flori la colțul casei, urmând să o ia a doua zi. Apoi, mergea în grajdul videlor cu ochii închiși, dând de mâncare cununa de flori unei vite la întâmplare. Dacă vita era bătrână, atunci așa urma să fie și soțul ei.

Tot cu ajutorul cununelor de flori, fetele dansau Drăgaica, un dans dedicat norocului și belșugului. Tinerele dansau cu speranța de a proteja gospodăria de ghinion.